Exemple de fraude de proiect

                                                            

1. Se oferă calitate inferioară: Un furnizor de beton furnizează deliberat beton mai ieftin şi de o calitate inferioară specificaţiilor prevăzute în contract, dar îi facturează antreprenorului materialul la calitatea cerută.
   
   

2. Se furnizează schele insuficiente: Un subantreprenor de schele nu furnizează antreprenorului schele pentru toată perioada convenită, dar îi facturează antreprenorului întregul preţ stabilit.
   
   

3. Se solicită cantităţi mai mari: Un subantreprenor angajat pentru mutarea unor cantităţi mari de pământ se înţelege cu inginerul controlor de cantităţi şi costuri al antreprenorului, ca acesta să îi certifice în mod fals cantităţi mai mari decât cele pe care subantreprenorul respectiv le mută efectiv, urmând să primească, în schimb, 30% din valoarea plăţilor primite de subantreprenor, pentru fiecare încărcătură falsificată. Inginerul de cantităţi face acest lucru şi subantreprenorul îi eliberează antreprenorului certificate false ataşate cererilor de plată. 
   
   

4. Se solicită mai mult timp: Un subantreprenor este plătit de un antreprenor pe bază de zile de lucru. Subantreprenorul finalizează lucrarea folosind 100 de muncitori pe zi. Subantreprenorul îi facturează antreprenorului zile de muncă cu 150 de muncitori pe zi şi ataşează foi de prezenţă pentru fiecare lucrare. Foile de prezenţă sunt corecte doar pentru zile de muncă cu 100 de muncitori, pentru restul de 50 de muncitori pe ziua de muncă ele fiind falsificate, ca să sprijine sumele facturate.
   
   

5. Se facturează lucrări neefectuate: Un antreprenor omite întâmplător să pună nişte oţel structural în lucrările de fundaţie. Antreprenorul descoperă omisiunea după ce fundaţia a fost finalizată. Nici arhitectul, nici beneficiarul proiectului nu realizează omisiunea. Antreprenorul decide să nu dezvăluie această omisiune nici arhitectului, nici beneficiarului de proiect. Antreprenorul facturează beneficiarului preţul întreg al lucrărilor efectuate la fundaţie (inclusiv pentru oţelul structural omis).
   
   

6. Se  facturează lucrări greşit efectuate: Un subantreprenor angajat pentru acoperişuri instalează o membrană de acoperiş rezistentă la apă, care este din întâmplare perforată în timpul instalării. Subantreprenorul se oferă să-i dea bani inginerului supraveghetor dacă acesta certifică faptul că membrana defectă a subantreprenorului este rezistentă la apă. Inginerul acceptă. Subantreprenorul îi dă certificatul antreprenorului şi obţine preţul complet pentru o membrană cu defecte. Nici subantreprenorul, nici inginerul nu îi dezvăluie antreprenorului că membrana este defectă.
   
   

7. Se decontează sume false: Un antreprenor a obţinut o decontare confidenţială de la beneficiarul proiectului. Suma decontată include suma aferentă plăţii integrale a tuturor subantreprenorilor utilizaţi în cadrul proiectului. Antreprenorul se întâlneşte apoi cu subantreprenorii şi le spune că a primit o sumă de decontare mai mică de la beneficiarul proiectului decât cea efectiv primită. Subantreprenorii îl cred pe cuvânt şi, ca urmare a ceea ce ei cred a fi o plată la valoare mai mică, între antreprenor şi beneficiarul proiectului, sunt de acord să accepte şi ei o plată redusă a sumelor datorate conform termenilor prevăzuţi în contractele de subantrepriză.
   
   

8. Cererea de angajare:  Pentru a obţine angajarea, un solicitant al unui post de director de contract declară în cererea sa că a lucrat înainte ca director de contract. În realitate, el nu a deţinut niciodată această funcţie. Totuşi, pe baza celor declarate, este numit acum în această funcţie.
   
   

9. Refuzul fals de acordare a unei prelungiri: Un contract îi dă dreptul antreprenorului la o prelungire de timp şi la decontarea pierderilor şi a cheltuielilor suportate, în cazul unor întârzieri provocate de beneficiarul proiectului. Contractul prevede, de asemenea, ca antreprenorul să plătească daune contractuale prestabilite beneficiarului proiectului în cazul unor întârzieri provocate de antreprenor. Conform termenilor contractuali, inginerul numit de beneficiarul proiectului va stabili circumstanţele întârzierilor, pierderilor şi cheltuielilor. La un moment dat, lucrările sunt întârziate din cauza beneficiarului proiectului. Antreprenorul îi cere inginerului o prelungire de timp şi o decontare a pierderilor şi cheltuielilor suportate. Beneficiarul proiectului şi inginerul sunt conştienţi că antreprenorul are dreptul la acestea, dar beneficiarul proiectului se înţelege cu inginerul să refuze cererea antreprenorului şi, în locul acesteia, să emită un certificat prin care i se cer antreprenorului daunele contractuale prestabilite pentru întârziere.
   
   

10. Se depun cereri contractuale incorecte sau înşelătoare:
    

• Un antreprenor cere beneficiarului de proiect o prelungire de timp, ştiind că aceasta este mai mare decât întârzierea efectiv provocată.

• Un beneficiar de proiect exagerează în mod deliberat dimensiunile cererii sale de despăgubire faţă de antreprenor pentru lucrări defectuoase.

• Într-o cerere de despăgubire se exagerează în mod deliberat amploarea pierderilor.
  
  

11. Soluţionarea disputei: În cadrul unui arbitraj, un director de proiect oferă în favoarea angajatorului său dovezi despre care ştie că nu sunt adevărate.

 

Ca să fiţi consideraţi vinovaţi de fraudă în exemplele de mai sus, trebuie să fi ştiut, în mod normal, că circumstanţele sau declaraţiile au fost false, sau să fi avut îndoieli că acestea erau adevărate. Prin urmare, dacă afirmaţi că au fost finalizate unele lucrări şi nu credeţi sincer că aşa este, aceasta poate fi considerată fraudă. Pe de altă parte, dacă depuneţi o factură, ca să fiţi plătit pentru lucrările efectuate, şi credeţi cu bună credinţă că acestea au fost efectuate, dar se dovedeşte că a fost o greşeală, atunci nu veţi fi cel mai probabil considerat vinovat de fraudă (atâta timp cât informaţi repede cealaltă parte şi rectificaţi greşeala, imediat ce deveniţi conştient de ea).