Cum se dă mită?

 

• Plata directă: Mita poate fi oferită în mod direct, de persoana care face plata persoanei care va beneficia de ea.  

 

• Folosirea unui intermediar: Mita este deseori plătită prin intermediari, pentru că această modalitate de mituire o face mai dificil de descoperit sau mai dificil de pus sub urmărire penală ca infracţiune.

 

1. Agenţi. Cea mai obişnuită formă de intermediar este agentul. Un antreprenor care doreşte să ascundă faptul că a oferit mită poate numi un agent care are contacte cu un reprezentant al beneficiarului proiectului sau cu un funcţionar guvernamental. Antreprenorul va semna un contract de intermediere cu agentul, contract care ar părea că reprezintă un acord pentru prestarea unor servicii legitime. Totuşi, obiectivul acestor servicii va fi adesea fals sau exagerat, iar dimensiunea plăţilor datorate conform contractului va fi în mod semnificativ mai mare decât valoarea serviciilor legitime ce urmează a fi oferite de agent. Plata poate fi uneori exprimată ca procent din valoarea contractului. Agentul va primi în mod normal plata atunci când antreprenorul câştigă contractul. Agentul va transmite atunci întreaga sumă sau o parte din ea reprezentantului beneficiarului de proiect sau funcţionarului guvernamental, care au făcut în mod necinstit asigurarea că antreprenorul va câştiga contractul. Plata se face adesea într-o monedă străină, într-un cont bancar din străinătate.
   
   

2. Societăţi mixte. O societate mixtă internaţională, cuprinzând parteneri din mai multe ţări, poate pune la cale o mituire prin partenerul rezident în ţara în care sunt şansele cele mai mici ca mituirea să fie descoperită sau pedepsită.
   
   

3. Filiale sau alte societăţi din cadrul unui grup. Când un antreprenor este parte dintr-un grup multinaţional, se poate aranja chiar de către grupul respectiv ca mituirea să se facă printr-o filială sau printr-o altă societate din cadrul grupului, situate într-o ţară în care mituirea va fi mai puţin probabil descoperită sau pedepsită. Filiala sau societatea din cadrul grupului îşi poate primi, în acest caz, banii înapoi de la antreprenor, ca taxe pentru false servicii percepute între societăţi sau ca taxe de servicii la o valoare supradimensionată.
   
   

4. Subantreprenori. Un antreprenor îşi poate crea calea către o mituire printr-un aranjament corupt de subcontractare. De exemplu, un contract de subantrepriză poate declara în mod fals că urmează să-i ofere antreprenorului anumite servicii, în schimbul unei anumite sume. În realitate, subantreprenorul nu va oferi aceste servicii sau le va oferi la o valoare mult mai mică decât preţul convenit. Apoi diferenţa de preţ va fi transmisă mai departe de către subantreprenor, sub forma mitei.
   
   

5. În oricare din cazurile de mai sus, mita poate să fi fost deliberat plătită, în deplina cunoştinţă de cauză a tuturor părţilor implicate. Alternativ, se poate oferi mită şi în situaţii când o parte conexă nu este conştientă de aceasta. De exemplu, un antreprenor poate să nu fie conştient că:

a) un agent intenţionează să folosească o parte din onorariul lui de agenţie pentru a oferi mită;

b) un partener al unei societăţi mixte a dat mită pentru ca societatea respectivă să câştige un contract;

c) o filială dintr-o altă ţară plăteşte mită ca să obţine contracte;

d) un subantreprenor a dat mită unui reprezentant al unui proprietar de proiect pentru a se asigura că antreprenorul va câştiga proiectul.

În asemenea situaţii, e posibil ca antreprenorul să nu ştie cu adevărat de aceste practici. Totuşi, în unele cazuri, e posibil ca antreprenorul să fi închis în mod deliberat ochii asupra circumstanţelor. Cu alte cuvinte, antreprenorul ar fi putut bănui, că a existat o probabilitate de corupţie (de exemplu, atunci când un agent este plătit printr-un comision mare), dar a evitat deliberat să facă cercetări şi să ia măsuri preventive rezonabile. O astfel de ignorare voluntară (numită şi „închiderea ochilor”) va fi considerată infracţiune în multe jurisdicţii.